Importanța Educației Alimentare

Omul modern, sub motivul „lipsei de timp” se hrăneşte de cele mai multe ori aleator. Alimentele oferite de piaţa modernă vin în sprijinul acestui nou „obicei” uman prin produse fast-food, sau pregătite industrial, astfel încât ele pot fi consumate fără, sau cu o minimă procesare casnică, oricând şi oriunde, mai exact ori de câte ori omul simte senzaţia de foame. Aceste produse satisfac prin calitatea lor necesităţile materiale la un nivel din ce în ce mai ridicat.

Organismul uman este asemenea unui motor care, pentru a funcţiona corect, are nevoie de o sursă de combustibil adecvată, dar şi de întreţinere, curăţenie şi reparaţii pe durata sa de viaţă.

Bolile nu sunt altceva decât semnale şi simptomele care reflectă nevoia organismului de a se curăţa şi reconstrui. Alimentele proaspete, care nu sunt preparate, şi mai ales fructele, au proprietăţi de auto-purificare.

Prin acest nou mod de consum al alimentelor latura spirituală este prejudiciată major întrucât alimentaţia este redusă la satisfacerea nevoii de hrană şi a plăcerii simţurilor. Se pierde total comuniunea socială oferită de contextul servirii mesei, indiferent că el se desfăşoară la nivel familial sau la nivel de grupuri de oameni.

Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras în primul rând de psihologi, care au remarcat o înstrăinare şi desocializare a omului modern, urmați de nutriţionisţi care au remarcat că nu este suficient ca omul să consume doar alimente cu valoare nutriţională. Consumul trebuie să se asigure în condiţii de confort fizic şi mai ales psihic, astfel încât alimentele să îşi atingă scopul.

Deşi hrana este absolut necesară menţinerii vieţii, o alimentaţie incorectă poate fi cauza principală a apariţiei bolilor. Se zice că 65% din boli sunt boli de nutriţie.